Fragmente din mine. Scriu ca să înțeleg. Poate și tu te vei regăsi.

Dragă eu, Dacă aș avea doar un minut să vorbesc cu tine, cel de acum câțiva ani, nu ți-aș da rețete despre succes și nici nu ți-aș spune cum să eviți toate greșelile care urmează. Ți-aș spune doar atât: crede mai mult în tine. Știu cât de mult te-ai îndoit de propriile alegeri. Știu de câte ori ai căutat confirmare în ochii altora și ai lăsat opiniile lor să cântărească mai greu decât vocea ta interioară. Dar adevărul este că valoarea ta nu a depins niciodată de aprobarea nimănui. Vor exista oameni care îți vor spune că visezi prea mult, că nu e momentul potrivit, că nu ești suficient de pregătit sau suficient de bun. Nu-i lăsa să te coboare la nivelul propriilor lor limite doar pentru că nu au curajul să se ridice până la înălțimea visurilor tale. Ai mai multă valoare decât crezi acum. Nu-ți petrece anii încercând să mulțumești pe toată lumea, pentru că, indiferent cât te vei strădui, vor exista mereu oameni care nu te vor înțelege. În schimb, investește în tine. Învață. C...

Uneori, simt că sunt suficient, că am oameni care mă apreciază și care mă văd așa cum sunt. Alteori, simt că nu contez cu adevărat pentru nimeni, că sunt doar o prezență trecătoare în viețile altora, ușor de uitat. E ciudat cum mintea mea oscilează între aceste două stări. Într-o zi, mă simt îmbrățișat de lume, în altă zi, mă sufoc în gânduri care mă fac să cred că nu sunt de ajuns. Poate că e doar oboseala? Poate că e realitatea? Mă întreb, ce înseamnă să fii suficient? Să fii iubit doar pentru că exiști? Sau trebuie să demonstrezi mereu că meriți atenție, că meriți să fii ales, să fii păstrat? Aș vrea să știu răspunsurile, dar poate că ele nici nu există. Poate că oamenii iubesc și uită, prețuiesc și se răcesc, vin și pleacă. Și poate că e în regulă așa. Poate că astăzi mă simt neînsemnat, dar știu că va veni o zi în care mă voi simți dorit și apreciat.  Între timp, încerc să mă iubesc eu pe mine, chiar și în zilele în care mă simt așa. 😊