Reflecții -4-

Astăzi am realizat ceva care m-a făcut să văd lucrurile cu alți ochi. Orice aș face și indiferent de reacțiile pe care le obțin — fie ele bune sau rele — simt că sunt pe drumul cel bun. Parcă aș avea un semnal că tot ce fac contează pentru cei din jurul meu. E o senzație specială să știi că munca ta reușește să provoace o reacție. De fapt, asta mă face să simt că sunt viu și implicat în lume.

Reacțiile pe care le primesc sunt ca o oglindă. Cele pozitive mă încurajează, îmi dau un imbold, dar am înțeles că și cele negative sunt extrem de importante. Ele mă pun pe gânduri, mă provoacă să-mi revizuiesc alegerile și, în loc să mă descurajeze, îmi deschid ochii către lucruri noi. Am învățat astăzi că nu trebuie să fug de critici sau de momentele în care oamenii nu sunt de acord cu mine. De fapt, în acele clipe, mi-am dat seama că am ocazia să cresc cu adevărat. Dacă reacțiile ar fi doar pozitive, poate că nu aș mai simți nevoia să mă perfecționez, să privesc din alte perspective sau să-mi pun întrebări.

Ceea ce m-a surprins cel mai mult este că orice reacție, oricât de mică, îmi amintește că sunt aici, prezent, că fac ceva care contează, oricât de nesemnificativ mi s-ar părea în acel moment. Mă ajută să-mi înfrunt temerile și să mă exprim fără teamă de eșec. Este acel risc de a mă expune, de a arăta cine sunt cu adevărat și de a lăsa loc lumii să răspundă.

Așa că astăzi mi-am promis să nu mai văd reacțiile negative ca pe o piedică, ci ca pe niște borne care mă ghidează pe drumul meu. În fond, fiecare feedback, fie el bun sau rău, este un semn că sunt activ, că am curajul să-mi exprim autentic ideile și să le aduc în fața lumii.

Deci, lecția de azi? Fiecare reacție e o oportunitate de a învăța și de a mă bucura că fac parte din această lume a interacțiunilor, a ideilor și a creației. Indiferent de natura reacțiilor, ele îmi spun că sunt pe drumul cel bun.

Vă îmbrățișez cu drag,

Cosmin