Reflecții -10-

"În timp ce așteptam să treacă greutățile, a trecut viața."

Astăzi am avut un moment de liniște, un moment în care am privit în urmă și mi-am dat seama cât de mult am așteptat. Am așteptat să treacă zilele grele, să se aline rănile, să se clarifice incertitudinile. Am trăit cu speranța că, după fiecare furtună, va veni soarele, fără să observ că, între timp, trecea viața.

M-am trezit de atâtea ori spunând: „Va fi mai bine mâine”, „După ce voi rezolva asta, mă voi bucura cu adevărat”, „Când voi avea mai mult timp, voi face ceea ce iubesc”. Dar mâine a venit și a trecut. Timpul a curs ca un râu tăcut, iar eu am rămas pe mal, așteptând momentul potrivit să mă arunc în apă. Dar momentul perfect nu există, iar viața nu a stat pe loc pentru mine.

Am realizat că fiecare zi este o parte din viață, nu doar o trecere spre un viitor mai bun. Fiecare dimineață este o nouă șansă de a trăi, nu doar de a supraviețui. De acum înainte, vreau să învăț să iubesc fiecare clipă, chiar și pe cele în care simt greutatea lumii pe umeri. Să râd, chiar dacă uneori îmi vine să plâng. Să mă bucur de lucrurile mici, pentru că ele sunt cele care, în final, dau culoare vieții.

Nu mai vreau să aștept. Vreau să trăiesc.